In noiembrie

RROMI – in documentare la

Cinemateca ASTRA FILM

Europa se află în plin proces de globalizare, însă, cu toate acestea, prejudecăţile despre rromi persistă în continuare, în marea majoritate a statelor europene. Mentalităţiile şi stereotipiile deja formate sunt greu de schimbat.
Pentru luna noiembrie, Cinemateca Astra Film propune o serie de documentare menite să faciliteze o mai buna si mai profunda inţelegere a rrromilor si, implicit, a relaţiilor dintre comunităţile de rromi din diferite ţări şi populatiile majoritare.
Filmele prezintă portrete ale unor comunităţi de rromi din România, Cehia, America, Serbia; poveştile lor nespuse vor fi văzute şi auzite, dând şansa fiecăruia dintre noi să înţelegem mai bine viaţa şi cultura acestei etnii.

joi, 30 octombrie 2008

THE CURSE OF THE HEDGEHOG/ BLESTEMUL ARICIULUI
Dumitru Budrala
Romania, 2004
93 min

„Am ţinut la măgar mai mult ca la omul meu şi la copiii mei, da’ acuma o murit. Dacă aş avea un măgar, eu aş trăi ca parlamentarii în Parlament” – declară Turica, unul dintre personajele filmului. Împreună cu familia ei, Turica trebuie să meargă pe jos din sat în sat, cărînd în spate legături uriaşe de mături şi coşuri făcute de ei, pe care încearcă să le tîrguiască în schimbul mîncării.
Autorul urmăreşte o familie extrem de săracă de ţigani în călătoria lor de supravieţuire pe timp de iarnă. Utilizînd stilul cine-verite, filmul trece dincolo de stereotipiile despre ţigani. Vedem oameni reali, care se luptă să facă faţă situaţiilor aburde sau tragicomice ale vieţii de fiecare zi. O imagine excelentă, alături de tradiţia orală suculentă a personajelor, ne poartă într-o lume a cărei existenţă este aproape de neconceput pentru cei mai mulţi dintre noi.

Premii şi participări
_________________
Filmul Blestemul ariciului a primit:

Marele Premiu al Festivalului Film.doc2, 2005
Premiul pentru cel mai bun documentar, Doculolis Barcelona, 2005
Premiul special al juriului, Belgrad 2005

Finalist la:
IDFA Amsterdam, 2004 Joris Ivens Competition
Zagrebdox, 2005, Croatia
Thessaloniki Film Fest, 2005, Grecia
Deventer, Filmhuis de Keizer, 2005, Olanda
Vision du réel 2005, Nyon, Elveţia
Worldfilm, 2005, Tartu, Estonia
Mediawave, 2005, Ungaria
Freiburg Film Forum, 2005, Germania
Cronograf 2005, Chisinau, Moldova
NAFA, 2005, Stockholm
Beeld vor Beeld, 2005, Amsterdam
Golden Apricot, Yerevan, Armenia
RAI, International Film Fest, Oxford, 2005
Amakula Kampla, Uganda, 2005
10 Mostra International do Filme Etnografico, Rio de Janeiro
BalkanBlackbox Festival, Berlin, 2005
Leipzig Festival for Documentary Film
DokMa Maribor, Slovenia
XIV International Film Festival Belgrad, Serbia&Montenegro
Crossing Europe Filmfestival Linz, Austria
London International Gypsy Film Festival

Solicitat ca material didactic şi de cercetare, la:
Deakin University, Australia
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
University College London
Max Planckt Institute for Social Reasearch, Halle

________________________________________
Cinemateca Astra Film!

Cinemateca Astra Film a fost, în anul 2007, un maraton al documentarului de calitate, ce s-a extins pe toată perioada anului cultural, oferind sibienilor şi vizitatorilor singurul program constant al Capitalei Culturale Europene din Sibiu, prin proiecţii zilnice de documentare de autor apreciate şi premiate în ultimii
15 ani în întreaga lume.

În 2008, festivalul Astra Film este prezentat în Paris (Festivalul Internaţional Jean Rouch), în Novosibirsk (Meetings in Siberia, Festival Internaţional de film documentar), şi în Polonia în Poznan şi Cracovia, şi tot în acest an Cinemteca ASTRA FILM continuă cu proiecţii săptămânale tematice, în Sibiu, Deva şi Bucureşti.

Pentru Cinemateca Astra Film Sibiu 2008 am ales tematicile preferate ale publicul festivalului Astra Film, respectiv documentare ce ne aduc perspective noi tocmai despre subiecte care par a fi cunoscute de noi toţi: Femeia, Comunism/Post-comunism, Copiii, Transilvania mea, Globalizare, Păstorii, Romii, Iarna.

Vă aşteptăm la Cinemateca ASTRA FILM, în fiecare joi de la ora 14.00 (Piaţa Huet 12, Tel. 0269/210.134)

astra film premiul de excelenţă pentru cel mai bun proiect cultural din românia
(Gala Societãţii Civile 2002)
astra film marele premiu la sectiunea ” arta si cultura” pentru cel mai bun proiect cultural din românia, in anul 2007
(Gala Societãţii Civile 2008)
________________________________________
Piaţa Huet 12, 550182 Sibiu Tel 40 269-213 442, 210 134 mail:aff@astrafilm.ro dbudrala@astrafilm.ro
www.astrafilm.ro

Tema lunii octombrie
Transhumanta

Marile miscari de oameni si animale, specifice vietii pastorale, este una dintre temele recurente in traditia filmului documentar.
In luna octombrie, Cinemateca Astra Film,  propune cateva filme despre modul de viata al pastorilor transhumanti fie ei din Romania, Iran, China, Scotia sau India.
Acest subiect trece dincolo de spectaculos si de povestea oamenilor si a turmelor. Pentru o populatie sedentara, pentru descendentii agricultori, o viata fara radacini infipte intr-un anumit loc, o viata care se petrece intr-un spatiu foarte larg, este ceva fascinant. Iar anvergura acestor miscari e mai mult decat spectaculoasa, este chiar un miracol.

25.09.2008 – La drum/ On the Road (Dumitru Budrala, Romania, 1997, 43 min)

02.10.2008 – Grass: A Nation`s Battle for Life / Iarba: Lupta pentru viata a unei natiuni (Merian C. Cooper, Ernest B. Shoedsacki, U.S.A., 71 min, 1992)

09.10.2008 – Herdsmen/ Pastorii (Chen Jianjun, 2001, China, 88 min)

16.10.2008 – The Shepherds Of Berneray/ Pastorii din Berneray (Allen Moore, Jack Shea, U.K./U.S.A., 54 min)

23.10.2008– Unto The Fold / Spre stana (Praveen Komar, India, 1996, 87 min)

joi, 25 septembrie 2008

LA DRUM
Dumitru Budrala
Romania, 1997
43 min

Ciobanii din Carpati pleaca in fiecare iarna in transhumanta, la mii de kilometri departare de casa, in cautarea ierbii. Acest “drum al oilor” este oarecum asemanator cu “Drumul matasii” sau cu “Drumul sarii”. In martie 1997, stapanul unei turme a fost jefuit si asasinat intr-o padure. Fiul sau cel mic ii gaseste trupul dupa sapte zile de cautare. Mai mult decat reconstituirea unei crime, filmul prezinta viata ciobanilor transhumanti din sudul Transilvaniei. In cele sapte luni de drum, ciobanii sunt confruntati zi de zi cu intamplari neasteptate si obligati sa parcurga cate 25-50 km zilnic, sa doarma sub cerul liber si sa infrunte vremea si rautatea oamenilor.

Transhumanta ca afacere si ca mod de viata
- interviu cu Jonathan SCHEELE -

articol aparut revista Dilema Veche, Anul IV, nr.184 – 16 august 2007

Cinemateca AstraFilmFest programeaza pentru miercuri 22 august, la Clubul Taranului din Bucuresti, filmul lui Dumitru Budrala, La drum. Un film documentar care incepe ca un film politist, cu o crima cu autor necunoscut: stapinul unei turme de oi a fost jefuit, asasinat si trupul i-a fost ascuns intr-o padure. Dar nu avem reeditarea Baltagului, fiul nu pleaca in cautarea asasinului, ci preia afacerea tatalui si o duce mai departe. De aici incolo, filmul ne interpreteaza transhumanta ca afacere si ca mod de viata. „Un drum al oilor“ lung de mii de kilometri, in timpul caruia se aleg barbatii, de baieti, un drum aproape la fel de insemnat ca „Drumul matasii“ sau „Drumul sarii“. Jonathan Scheele, un bun cunoscator al romanilor, a acceptat sa faca un experiment: a suprapus imaginile filmului La drum peste impresiile acumulate in timpul celor 5 ani petrecuti in Romania, ca ambasador al Uniunii Europene, si ne ofera astfel perspectiva prietenului, dincolo de cea a diplomatului.

Cum vi s-a parut filmul?

Foarte frust, „neindulcit“, absolut autentic. Si mi-a placut, in mod special, faptul ca pare sa redea integral punctul de vedere al ciobanilor. Ai impresia distincta ca te afli acolo, in mijlocul lor. Povestea este spusa chiar cu vocea ciobanilor, cu cuvintele lor, ceea ce nu prea gasesti in filmele documentare occidentale, unde exista un narator, un comentator, cineva care interpreteaza pentru tine, ceea ce vezi pe ecran. De altfel, cred ca, daca un astfel de film ar fi fost facut de un documentarist strain, ar fi fost intimpinat in Romania cel putin cu un dram de neincredere, daca nu chiar cu ostilitate. Prea spune lucrurilor pe nume…

Ati petrecut cinci ani in Romania si ati batut-o in lung si-n lat. V-ati intilnit vreodata cu Romania lui Dumitru Budrala, cea a ciobanilor mereu pe drum?

Intr-adevar, am calatorit mult prin Romania si i-am vazut pe ciobani trecind cu turmele, dar nu mi-am imaginat niciodata cit de grea este viata lor, cit de departe sint de casa si cit de mult timp sint pe drum. Am fost in multe locuri la tara, unde romanii trudeau din greu la munca cimpului, dar acest mod de viata pare mai dur decit tot ce am vazut. Ma intreb in ce masura copiii lor vor alege aceeasi viata. Intr-un fel, filmul acesta m-a dus cu gindul la Miorita, lupta ciobanilor cu tot felul de adversitati…

Acest mod de viata este nefamiliar pentru majoritatea romanilor, care vor descoperi cu mirare o lume foarte diferita. Cit de indepartat credeti ca este considerat de cetatenii „vechi“ europeni? Este oare vazut ca fiind ceva spectaculos doar prin exotism, s-ar putea gasi puncte comune sau macar interesul de a intelege viata aceasta extrema?

Intr-o oarecare masura, transhumanta este cunoscuta in Europa pentru ca aceasta exista, la dimensiuni mai reduse si in forme usor diferite, in Elvetia si in Franta. Acolo vacile ierneaza in sate, la altitudini mai joase, dar vara se muta sus, la munte. Deci filmul poate fi urmarit cu oarecare nostalgie. Insa marele lui merit este ca nu da impresia de „muzeu“, nu prezinta niste exponate in dioramele lor, ci personajele sint foarte reale. Ba, mai mult, avem ocazia sa ne intilnim cu un mod de viata care celebreaza spiritul liber, acela care s-a pierdut odata cu inregimentarea intr-o societate prea structurata. Ei, cu totii, sint spirite libere, nesupuse. Sint mindri de ceea ce fac, si parca in pofida tuturor. Sint altfel, au o relatie speciala cu animalele, nu-i inteleg prea bine pe turistii care ajung pina sus, la ei… Unul dintre ei afirma: „Eu n-as merge fara animale la munte, doar asa, de dragul de a merge cu cortul…“
Ceea ce sare in ochi, urmarind filmul, este anacronismul dintre fisia de peisaj pe care si-o decupeaza in jurul lor turmele si semnele civilizatiei cu care se intilnesc (drumurile, vuietul infundat al masinilor). Dupa o vreme, spectatorul incepe sa fie deranjat de imixtiunile modernitatii in scenografia prin care se misca personajele. Ce se va alege din aceasta confruntare? Cine va cistiga? Am simtit aceasta confruntare! Urmarind filmul, am intrat in ritmul lui. Un ritm mai lent, potrivit mersului pe jos, determinat de natura, de vremea rea sau buna. Pentru ca filmul, in mod evident, e de partea pastorilor, te trage de partea lor si simti ca ai dori sa te impotrivesti felului modern, alert, de viata, asa cum il stim noi. Dar, pe de alta parte, este clar ca transhumanta va fi din ce in ce mai restrictionata de dezvoltarea retelei de drumuri a Romaniei, care este inevitabila. Trebuie doar gasita solutia optima pentru atingerea armoniei intre aceste extreme. De exemplu, atunci cind se construiesc autostrazi de mare viteza, din loc in loc se pot amenaja pasaje largi pentru animalele salbatice, care sa le traverseze. Tot asa cum exista drumuri mai vechi, de tara, in Anglia – unde sint numite drovers’ track („drumul pastorilor“) – care n-au fost lasate in paragina, ci sint intretinute pentru plimbare, calarie, biciclete, pentru uzul satenilor, dar si al turistilor. Poate ca ar trebui ca dezvoltarea infrastructurii din Romania sa se faca tinind cont de acest lucru. Cu siguranta trebuie gasite modalitati de a nu sta in calea dezvoltarii, dar de a pastra, in acelasi timp, traditii atit de frumoase si particulare ca aceasta. Dincolo de spectacolul si emotia continute de acest film, el este important pentru ca poate reprezenta o voce, poate transmite un mesaj. Vizionarea acestui film a fost pentru mine o experienta foarte personala. Mi-am reamintit cu drag de timpul petrecut in Romania, am ascultat, din nou, cu placere, limba romana, desi parca mi-a venit mai greu s-o inteleg, dar, mai ales, am „auzit“ vocea ciobanilor.

a consemnat Alina JANTEA

Premii si participari
_________________
Filmul La drum al lui Dumitru Budrala a primit Marele Premiu la FILM.DOC – Sfintu Gheorghe (2004), Medalia de Argint la Festivalul International de Film Kalamata din Grecia (2000), Marele Premiu „Angel from Prohor“ la Festivalul de Film de la Belgrad (1998) si Marele Premiu pentru Film Documentar la Festivalul Da Kino (1999).

Finalist la:
Festivalul International Rio de Janeiro
Festivalul filmului documentar de la Parnuu, Estonia
Festivalul filmului din Göttingen
Congresul filmului antropologic NAFA, Helsinki
Gala de filme “De la Baltica la Balcani” Olanda
Festivalul international al filmului Lødz
Festivalul de film “Magie si medicina traditionala” Nuoro, Italia
Festivalul Filmului Documentar Canterbury
Festivalul Nordic Anthropological Film Association, Bergen, Norvegia
Festivalul Filmului Documentar Las Palmas
Festivalul Nordic Anthropological Film Association, Stockholm
Festivalul de Antropologie Vizuala, Moscova

Filmul a intrat in colectia celor mai importante arhive de film documentar din lume:
Deakin University, Australia
University College London
Max Planckt Institute for Social Reasearch, Halle
Documentary Educational Resources, SUA
IWF Göttingen, Germania
Universitatea Lomonosov, Moscova

Dupa succesul cursului organizat anul trecut de catre Oxford Academy of Documentary Film (OADF) si Programul international Marie Curie, anuntam ca anul acesta va avea loc cursul de initiere in realizarea filmului documentar, la ASTRA FILM din Sibiu. “Festivalul Astra Film a creat un public si un apetit pentru productie de documentar in rindul tinerilor in Romania si din tarile vecine (anul acesta s-au incris la acest workshop participanti din Romania, Cehia, Polonia, Ucraina, Ungaria). Astra Film devine si un centru de initiere in productia de documentar, in colaborare cu colegii nostrii din Oxford.” – a declarat Dumitru Budrala, director Astra Film. Cursul se adreseaza celor interesati sa patrunda in lumea filmului documentar initierea acestora in utilizarea camerei digitale in surprinderea realitatilor lumii contemporane. Fiecare curs urmareste intelegerea principiilor de baza ale filmarii digitale in diferite regiuni ale lumii, cu accent pe invatarea practica a tehnicilor de productie. Trainerii cursului sunt experti reputati, care au realizat filme in scop de cercetare in multe parti ale lumii: Dr Michael Yorke, Dr Maarten Roos, Dr Alison Kahn. In urma cursului intensiv de 5 zile, participantii vor primi un certificat emis de OADF, care atesta absolvirea stagiului de instruire. La finalul cursului, participantii vor stapini tehnicile de baza pentru realizarea de documentare. Participantii, impartiti in mai multe echipe, vor parcurge patru exercitii practice de utilizare a camerei digitale, vor concepe si redacta un proiect de film, vor realiza filmari in locatie si vor participa la etapa de editare a filmelor cu o durata de 1-5 min., pe care le vor primi, la incheierea cursului, pe format DVD. Pe parcursul celor 5 zile se vor dezbate probleme de etica, finantare, cadru legislativ, precum si chestiuni legate de stil. Vizionari ale unor filme documentare relevante pentru istoria genului vor da imaginea diversitatii de genuri, stiluri si abordari in realizarea de film documentar. Workshopul Introduction to Documentary Filmmaking este organizat de Astra Film, Oxford Academy of Documentary Film cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei, sponsor: SONY.